Crăciunul la ucrainieni

Postul Crăciunului începe în data de 28 noiembrie şi se termină în 07 ianuarie – ziua de Crăciun.

De pe la mijlocul lui decembrie încep pregătirile pentru colindat. Mama şi bunica îi învaţă pe copii colinde ucrainene învăţate, la rîndul lor de la bunici, pe vremea cînd erau şi ele copii. Bunicul, tata sau fratele mai mare face, din lemn, steaua cu care se merge la colindat. Steaua este învelită în hârtie albă, sau staniol, apoi împodobită cu tot felul de motive de Crăciun: peisaj cu naşterea lui Iisus Hristos, steluţe decupate din staniol, etc., fiecare copil străduindu-se să-şi împodobească steaua cât mai frumos, ca să impresioneze cât mai tare.

Fiecare grup de colindători trebuie să aibă, cel puţin un clopoţel, aşa că, se caută prin pod, prin sertare, clopoţelele care sună cel mai frumos şi mai tare.

Băieţii mai mari (adolescenţii) se pregătesc pentru colindul bisericesc. Se adună în fiecare seară la biserică şi fac repetiţii la colinzi şi pentru o scenetă cu naşterea Domnului.

Dimineaţa, în ziua de Ajun, copiii (dar numai băieţi) trec pragul vecinilor ca să le meargă bine acestora. Sunt răsplătiţi cu mere, nuci, bomboane, portocale sau bani.

De dimineaţă, gospodinele încep pregătirile pentru masa de Ajun: se pun ciupercile (uscate) la muiat, grâul şi fructele uscate (suşenicii). Se coace un colăcel numit „Crăciun”, deasupra, în mijloc, se pun câteva boabe de porumb, grâu şi fasole (simbolul sănătăţii şi a bunăstării) şi se înfige o crenguţă de brad, care este în formă de cruce.

Pentru cina de Ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare(după cei 12 apostoli), toate de post: ciuperci (cu usturoi, cu sos), cartofi întregi, orez cu ciuperci, sarmale cu mălai şi ciuperci, mîncare de bob, fasole bătută, peşte,colţunaşi (perohe) cu varză sau cu magiun, grâu cu zahăr (colivă), fructe uscate, fierte şi cu zahăr (compot), gogoşi (pampuşche).

Înainte de a cina, se merge la cimitir şi se aprinde o lumânare la mormântul celor dragi, în felul acesta, se zice că, sufletele lor sunt alături de noi la masa de Ajun.

În unele sate de ucraineni este obiceiul de a se aşterne paie sub masă, pentru ca, atmosfera să fie cât mai asemănătoare cu scena naşterii Domnului.

Cina se serveşte cu becurile stinse, la lumina lumânării.

Grupuri de copii pornesc la colindat, întrecându-se care să fie primii. Pentru colindele şi urările lor, sunt răsplătiţi cu mere, nuci, dulciuri şi bani.

Colindul bisericesc se împarte în două grupuri. Un grup porneşte de la un capăt al satului, iar celălalt de la alt capăt. Colindătorii sunt îmbrăcaţi în costume (îngeri, păstori, magi, moş) şi prezintă o scenetă din naşterea lui Iisus. Au o căsuţă din lemn, numită „Vifleim”, în care este o iesle, animale în jurul ei, iar în iesle – pruncul Iisus. Vifleimul este luminat de un beculeţ, iar copiii din fiecare casă, se apropie şi privesc miraţi locul unde s-a născut copilul iIsus.

Colindătorilor li se oferă gogoşi, ceai sau o gură de vin. Banii dăruiţi de gazde sunt pentru biserică şi îi strînge cantorul, sau un om al bisericii, care umblă împreună cu grupul.

Când se întâlnesc cele două grupuri (pe la mijlocul satului), merg cu toţii la Biserică, unde, împreună cu creştinii satului, colindă până după miezul nopţii.

Se zice că, în noaptea de Ajun, nu trebuie să doarmă nimeni, toată lumea colindă, umblând din casă în casă, fiecare făcând pe gazda, la rândul lui.